O zi din viata...unui Prezentator de stiri

Anca Dinu s-a nascut pe 31 martie 1985 la Craiova. Este logodita (in biserica) si crede ca il va iubi pe Sorin toata viata. A absolvit Colegiul National "Carol I" Craiova, clasa de matematica-informatica, bilingva engleza. A inceput Facultatea de Stiinte Economice din Craiova, iar acum incearca sa-si continue studiile in Bucuresti.

O zi din viata mea? Hmm, nu vad ce interes ar putea prezenta... Pai, s-o luam cronologic si metodic (desi nu prea inteleg eu sensul acestui cuvant).

Ma trezesc greu, da' GREU rau de tot, asa ca ora variaza... sa fie 7.00, sa fie 7.30 sau 8? Sau poate 8.10? Primul gand care imi incolteste in minte? Unde sa mai arunc de data asta cu telefonul mobil care imi "canta" fix in creieri?! Ca in dulap l-am aruncat ieri, sub perna sau e inutil ca tot il aud, de calorifer l-am "busit" acum 2 zile si nu prea mai arata a telefon de atunci... In continuare deschid timid un ochi, apoi pe celalalt...Oh, nu, il omor pe Sorin (logodnicul meu), iarasi mi-a dat draperia la o parte ca sa-mi intre soarele in ochi! Asa imi face in fiecare dimineata, ca sa nu mai vorbim de telefonul de rigoare-la ora 8.15 cel tarziu ma suna sa se asigure ca sunt in picioare... Toate acestea, plus cafeaua proaspat facuta (ma rog, ea e facuta de la 6.30, cand mi se trezeste "silitorul", dar butonul rosu ramane aprins special pentru mine) ma trezesc in cele din urma... Desi mi s-a intamplat sa adorm pe scaunul din bucatarie, desi cafeaua aburinda era la nasul meu...Ma rog, sa trecem peste...

Asa, deci, revenind la cafea si la dusul aromat si "exfoliant"...Pai, de aici inainte totul merge struna...sau cel putin asa imi imaginez eu cand ies pe usa, pe la 9.00 cel tarziu.

Mai departe... un drum inviorator pana la metrou, oprirea obligatorie la chioscul de ziare pentru a-mi procura "lectura" necesara in cele 40 de minute de "underground".... Fetze plictisite, obosite, buimace, nervoase ca iarasi a intarziat metroul si ca iarasi o sa fie "binecuvantate" de sef, aproape lesinate din cauza caldurii si aglomeratiei insuportabile...Ca doar n-o sa stai jos in metrou, Doamne-fereste, asa ceva e chiar inadmisibil, mai ales daca in fata ta e "batranica" acra rau, mai ceva ca muraturile din camara, si se uita piezis la "tineretul din ziua de azi", adica la TINE, desi langa tine sunt inca vreo 4-5 tineri, dintre care cel putin 3 sunt baieti de maxim 13-14 ani... Ca uite asa, in Bucuresti, m-am lecuit eu de "politetea excesiva" invatata in cei sapte ani de acasa! Orice ai face, batranii tot cu la fel de multa "duiosie" se uita la tine...

Mda, uite ca am ajuns la Politehnica... incredibil, dar adevarat! E ora 9.50 si sunt deja in fata sediului Prima. Intru, imi las geanta, mai iau o cafea (nu de alta, dar daca imi cad ochii din prompter?!), o savurez la o tigara cu alti viciosi colegi, mai radem, mai glumim, mai barfim...ssst, sa nu ne auda cineva! Gata, gata, vin! Ma cam cearta fetele mele (N.B- e vorba de fetele de la Machiaj, Anca, Mihaela si Stefania) ca nu mai vin odata la "aranjat". E ora 10.30...

Asa, gata, m-am "transformat" ! Ce minuni mai face si machiajul asta! Dar si cate chestii am acum pe fata... hi-hi, parca as avea o masca! Oricum, tare "mumusica" mai sunt...Ptiu-ptiu, sa nu ma deochi!

Cat s-a mai facut ceasul? Pai, e 11.45 si e timpul sa-mi iau foile in fata si sa descifrez continutul stirilor pe care urmeaza sa le prezint. Ma asez cuminte intr-un colt si incep lectura, cu voce tare... Aici nu inteleg, despre ce e vorba? Cine a facut reportajul? Ce s-a intamplat pe acolo? Cum se pronunta numele acesta? Aha! Bun, sa incepem sa mazgalim : cuvant-cheie, pauza, ton mai jos, accent pe cifra... Adica "numai 100 de..." e putin? Ce inseamna mai mult? Aha! Mersi!

12.20! Anca, Miky, hai in platou! Lavaliera, putina pudra, un "fas" de fixativ, o proba de sunet... 1 minut! 10 secunde! Imi sare inima din piept, simt ca nu am destul aer, sigur o sa lesin....Si.... nu lesin ....bla-bla-bla....bine, bine....iihhhhhhh, o balba demna de Cronicutza....rau, din ce in ce mai rau.... Final, la revedere. Am terminat! Fii atenta, acolo trebuia sa..., acolo a fost binisor, acolo... Cateva sfaturi, un semn discret de incurajare ("lasa, maine va fi mai bine, sunt emotiile unui incepator")...Alteori nu-mi zice nimeni nimic, dar tot nu sunt eu multumita - si asta inseamna inca o ora in plus de exercitii cand ajung acasa!

Ce urmeaza dupa stirile de la 12.30? Pai, daca am un subiect frumos, urmeaza un reportaj: filmat, redactat... Si atunci termin destul de tarziu programul. In zilele "aerisite", insa, plec pe la 15.45, dupa ce am studiat ziarele si internet-ul, mi-am mai bagat nasul prin montaj, am mai "mirosit" ceva prin redactie. Sunt inca un "invatacel" si imi place sa fur meserie de unde si cat pot. Incerc sa ma fac folositoare, imi place sa fac teren...

La 16.00 ajung in Unirii, unde ma asteapta Sorin, se urca si el in metrou si... Si ce? Ajungem impreuna acasa, mancam, ne uitam la televizor, mai iesim la o plimbare... Eu am program de "cantare" (cum l-a botezat Sorin), adica imi fac exercitiile de dictie, respiratie, citit... Mda, cam 1-2 ore ii stresez si pe vecini cu vocalizele mele.... Intre timp incep stirile... Nu ma mai desprind din fata televizorului pana nu vad TOT, adica stirile Prima, Pro, Antena, BBC.... Cred ca in pauza dintre stiri mai apuc sa stau de vorba si cu Sorin, dar cel mai sigur ne "intalnim" la filmul de seara ... Acum ca a inceput Campionatul European, nu mai e nici o problema, el se uita la ambele meciuri la televizorul din sufragerie, eu la stiri in camera. In fiecare seara imi fac timp sa citesc cel putin o ora - un obicei pe care il am inca de cand eram in scoala generala....

Am pierdut sirul. Nu mai pot sa dau ore exacte...tot ce urmeaza dupa ora 17 e un amalgam de activitati...diverse!

23.00: STINGEREA! Atat pentru astazi...SI MAINE E O ZI!!!  (sursa:121)